NUTRIVIV
Sanatatea hraneste viata

Cum ne afecteaza tendintele nutritionale – Suntem oare pe drumul cel bun?

0 680

Probabil ca inca va mai amintiti de mancarea etichetata “fara grasimi”, omniprezenta de-a lungul rafturilor din supermarketuri. Acestora le-au urmat alimentele cu “zero continut de grasimi saturate” iar lantul a continuat cu cele ” fara zahar” si “continut redus de sodiu”; in prezent, la mare moda sunt alimentele fara gluten.

Pe parcursul anilor, industria alimentara a evoluat tinand pasul cu noile repere nutritionale si a incercat sa imbunatateasca sanatatea oamenilor – adresandu-se in special persoanelor cu afectiuni cardiovasculare. Intrebarea este: cat de eficiente au fost  astfel de eforturi? Dr. Walter Willet, profesor in nutritie si epidemiologie la Harvard T.H. Chan School este de parere ca progresul industriei alimentare merge in directia cea buna.

In acest sens, iata un sumar al trendurilor majore care au impactat calitatea alimentara in ultimii ani.

Stop grasimilor saturate

Renuntarea la grasimile saturate a fost considerata una dintre cele mai mari schimbari atunci cand vine vorba de alimentele procesate, spune Dr. Willet. Sursa principala a acestor grasimi periculoase provine, partial, din uleiurile hidrogenate, o industrie cu o istorie veche datorita implicarii unor costuri  reduse si a faptului ca sunt usor de folosit . Zeci de ani, fast-food-urile, alimentele coapte, biscuitii, chipsurile si margarina au fost realizate cu astfel de uleiuri hidrogenate nesanatoase.

In timp, toate acestea au condus la cresterea nedorita a colesterolului si a inflamatiilor din organism – ele crescand riscul de boli cardiace. In anul 2003, FDA a cerut companiilor alimentare sa listeze informatiile nutritionale pe eticheta produselor comercializate, tocmai pentru a face cunoscut aceste lucruri consumatorilor.

Ca urmare acestei decizii, multe companii au ales sa stopeze utilizarea grasimilor saturate din propriile produse. Se pare ca pana in anul 2018, aceste grasimi vor fi total interzise prin reglementarea (FDA) Agentiei Federale a Consumului de Alimente si Medicamente .

Calamitatea carbohidratilor

Nebunia consumului de alimente sarace in carbohidrati a inceput in anii 1980, avand repercursiuni neasteptat de nesanatoase. Producatorii au inlocuit grasimile cu  carbohidrati, in special in faina alba si zahar. De exemplu, populatia americana a inceput sa consume mai multi carbohidrati (paste, cartofi albi, paine alba si deserturi cu zahar adaugat).

Consumandu-se mai putina grasime nu inseamna ca se obtine si pierderea dorita in greutate, in timp ce dietele bogate in carbohidrati pot contribui la castigarea kilogramelor in plus si dezvoltarea riscului de diabet de tip 2. Exista totusi si carbohidrati care sunt mai sanatosi decat ceilalti si aici putem vorbi de painea de graham, orezul brun, bulgur, alimentele pe baza de ovaz.

Disputa pentru cereale

Unele cereale – incluzand graul, orzul si secara – contin gluten, o proteina careia i s-a acordat o atentie deosebita in ultimii ani. Dietele fara gluten au inceput sa reprezinte un adevarat trend in ultima vreme, insa nu exista dovezi suficiente pentru a le sustine si replica la scara globala, spune Dr. Willet.

Alimentatia lipsita de gluten nu are neaparat o influenta negativa asupra organismului, insa modalitatea prin care a fost promovata si introdusa in stilul de alimentatie obisnuit nu este tocmai sanatoasa. Acesta explica faptul ca alimentele care nu contin gluten pot avea in schimb mai mult zahar, grasimi si sare; persoanele care vor sa evite cerealele de grau, pot alege orezul brun, ovazul, hrisca si quinoa.

Zaharul si sarea –  vesti bune, vesti proase

Carbohidratii sunt cei care ridica cele mai mari probleme in ceea ce priveste sanatatea inimii, in special cei rafinati cum este zaharul.  Alimentele si bauturile indulcite sunt direct legate de riscul producerii bolilor cardiace, chiar si la persoanele care nu au exces de greutate.

In ceea ce priveste adaosul de sare din alimente, tendinta este una incurajatoare: companiile au scazut aportul de sodiu din produse cu aproximativ 400 de mg din anul 2000 pana in 2014.

Sursa: https://www.health.harvard.edu/

Lasa un raspuns

Adresa de email nu va fi publicata

UA-107089797-1